Mănăstirea Suruceni

Mănăstirea Suruceni este o mănăstire de călugărițe de lângă satul Suruceni, raionul Ialoveni.
Inițial pe locul acesteia a fost un mic schit, întemeiat de ieromonahul Iosif, susținut materialicește de pitarul Casian Suruceanu. Pitarul dăruise locul pentru schit și a finanțat construirea primei biserici de vară de lemn cu hramul Sf. Gheorghe (1794) refăcută în piatră în 1828. Nepotul ctitorului, Teodor Suruceanu, a reconstruit la 1882 casa zidită pe timpul bunicului său.

Unul din egumenii mănăstirii, ce i-au urmat lui Iosif, pe nume Dionisie Erhan, a zidit în anii 1903-1904 incinta din piatră din jurul mănăstirii, apoi a edificat din nou trapeza cu bucătăria aferentă, cele zece camere pentru călugări și beciurile de piatră pentru păstrarea vinului. Biserica de iarnă cu hramul Sf. Nicolae a fost construită în 1860, când egumen era Anatolie. Mănăstirea a fost închisă în anul 1959. Aici a fost înființat un spital de boli de piele și de boli venerice. Redeschiderea mănăstirii a avut loc odată cu destrămarea URSS în 1991.

Trupul neputrezit al Episcopului Dionisie Erhan a fost găsit la Mănăstirea Suruceni în timpul unor lucrări de consolidare efectuate în data de 10 iulie 2018.

Un loc liniștit și retras la 20 km de Chișinău, împrejurimile fabuloase, recomand spre vizitare.

Am fost astăzi la mănăstirea Sfîntului Gheorghe. La întrare au pus o persoana, care mia îngrădit accesul în biserica, declarindumi, că cu luminari chiar și neaprinse nu se poate de întrat. Am rămas șocat de prostia asta. Nam văzut asa ceva. Iam spus, ca mam de gind sa le aprind, ci doar sa întru. Ținea morțiș ca nu se poate. Am fost nevoit să-l înlătur și să întru să spun lui Dumnezeu mulțumesc de toate.
Ieșind afara, am văzut cu o călugăriță, fără să aștepte să ardă măcar 1/3 din luminare, le stingea pe toate, stringindule. Ce se petrece în lacasul acesta a Domnului, dar nu cred ca totul este în ordine în capul unora.

Un loc deosebit. Plin de foarte multă energie pozitiva ❤️❤️❤️

Loc care te umple de energie pozitivă