Mănăstirea Pătrunsa

Foarte relaxant. Se lasă mașina după ce treci de Schitul Pahomie, cam la 3,5 km, langa niste barăci. Apoi sunt cam 2 km de traseu marcat.

Mereu și mereu revenim cu mare placere aici, simți sa te încarci de energie pozitivă când pleci pe drumul spre Pătrunsa. L-am făcut la o săptămână distanta prima data prin satul Pietreni am urcat pe lângă cariera și drept pe drumul forestier pana la Poiana Scărișoara care în luna mai este de vis, rai este acolo și apoi o ora de traseu pe punct galben printr-o pădure aproape virgina și un traseu care e cam evitat. Apoi la o săptămână pe clasicul Iezer – Pahomie, aici lași mașina sa te bucuri de mersul în natura, pana la Pătrunsa. Fabuloasa zona dominata de Buila.

La poalele masivului Buila-Vanturarita acest schit este o oaza de liniste si pace.

Am ajuns din nou aici după 5 ani, tot în trecere, într-o drumeție. L-am găsit mai extins, mai vizitat și de data asta diverse animale domestice ne-au întâmpinat bucuroase: mai multe pisici pufoase, desigur cățeii dar și doi cai de tracțiune și o gască de măgăruși.

Unul dintre cele mai frumoase schituri aflat la poalele muntilor. Aici gasesti o liniste aparte, iar caugarii de la acest schit sunt niste oameni primitori . Drumul de acces dinspre Pahomie este cat de cat ok, iar faptul ca nu se poate ajunge cu masina pana acolo triaza putin persoanele.

Un loc cu o incarcatura aparte…schitul vechi cu povestea lui si biserica noua zidita cu multa truda, magarusii cara aici desagile grele…e greu dar e frumos.. Casutele monahilor presarate in jur.liniste si pace. De aici cerul e mai aproape … cararile duc spre pustnicie si iti inalta sufletul. Nu trebuie sa cauti un ceva spectaculos…ceea ce e simplu si aparent neinsemnat e darul pe care il vei primi si vei simti bucurie …aceasta lectie a smereniei am primit-o de la un traitor in acest schit. Si de e timp poti sa-ti porti pasii spre curmatura builei si vf builei