Mănăstirea Hlincea

Mănăstirea Hlincea, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost întemeiată după1574 şi înainte de 1591, de Maria, fiica lui Petru Şchiopul, şi de soţul acesteia, Zotu spătarul. Petru Şchiopul închină mănăstirea Hlincea ca metoh unei mănăstiri din Muntele Athos, respectiv mănăstirii Dionisiu. Lucrările de construcţie a mănăstirii Hlincea s-ar putea fixa, aproximativ, între 1586 – 1587. Hramul Sf. Gheorghe a fost atribuit, probabil, în cinstea victoriei împotriva cazacilor, din 1587. Luând în considerare aceste evenimente şi stilul arhitectonic cu influenţe muntene, se poate presupune că meşterul care a construit Hlincea făcea parte din curtea care însoţea pe Mihnea în Moldova.Alături de ctitorii fondatori ai mănăstirii trebuie să menţionăm şi ceilalţi ctitori: Miron Barnovschi şi Vasile Lupu. După ce Petru Şchiopul şi familia sa au părăsit ţara în 1591, mănăstirea a fost lăsată în paragină cu ,,toate satele răsfirate şi pustiite căci de la mănăstire de la Dionisiate călugării n-au mai venit, nici au mai purtat de grijă de metoh şi de sate, ci au lăsat tot de s-au pustiit”.

O poveste! Un loc de poveste, liniște și alinare ! Toate într-un singur loc. Mănăstirea Hlincea

Celor care cauta pictura veche originala le recomand sa viziteze biserica. Drumul este putin accidentat, dar e aproape de Iasi.

Un mic colt se rai. O mănăstire frumoasa, liniștită, unde te simți mult mai aproape de Dumnezeu.

Ca toate mãnãstirile din oraşul Iasi…si pe aceasta v o recomand sã o vizitați…