Mănăstirea Hagieni

Biserica mănăstirii a fost sfințită de curând. Este o oază de liniște și de viață spirituală. Probabil că regiunea va suferi mai multe schimbări în bine și în plan religios, dar și în plan economic. M-a neliniștit doar praful bărăganului, care la cea mai mică adiere se ridica și-ți scotea ochii.

Oameni buni, cine merge la mânăstirea hagieni, vă rugăm din suflet, luați și ceva mâncărică, bobițe, pâinică, ce puteți, un bidon cu apă,sunt niște cățeluși, necăjiți,amărâți,vai de viața lor,într un spațiu,ca o cămăruță,pe lângă podul de lemn

Un loc liniștit, nevoie de ajutor, mergeți acolo când sunteți în zonă

Atentie la drum! De la DN 2A se parcurg 2km pe un drum de piatra nou si drept. ATENTIE!!!! NU se poate traversa Ialomita CU MASINA! Există doar un pasaj pietonal! Pe timp de ploaie noroiul este periculos: pasajul este in panta, se poate aluneca! Recomandat să purtați galoși sau cizme de cauciuc. Sunt 200 m de la pod pana la mănăstire. Biserica este foarte nouă si arată minunat. Acustica bisericii este incredibilă, la fel pictura și monahii. O destinatie minunată, dar pregatiti-va încălțări si rabdare! Cu respect.

Un indicator situat în zona Pădurii Chirana, te îndrumă spre Mănăstirea Hagieni, situată într-un sătuc din Bărăgan, pe malul râului Ialomița. Parcurgi aproximativ 1km pe un drum de piatră, traversezi Râul Ialomița pe o pasarelă din lemn și ajungi în sătucul părăsit din Bărăgan, cu case părăsite, uitate de lume și în care vântul rostogolește vălătucii, dar în această pustietate a renăscut și a fost reconstruită vechea biserică a satului. Așa a apărut acest colț de Rai, Mănăstirea Hagieni, prin munca și cu dăruirea oamenilor lui Dumnezeu, iar dacă drumurile te duc prin Bărâgan și nu treci spre închinare, prin aceste locuri, drumurile îți vor fi în zadar.