Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia rămâne una dintre cele mai frumoase și mai elegante ctitorii din toată Valea Oltului, un loc unde istoria și liniștea se împletesc într-un mod unic. Chiar dacă biserica mare este temporar închisă pentru restaurare, vizita merită pe deplin. Ansamblul monahal este impresionant, iar dependințele în care trăiesc călugării păstrează aceeași atmosferă de secole: curată, sobră, luminoasă. Unul dintre cele mai speciale locuri este izvorul de aghiasmă, care curge limpede și rece ca gheața, așa cum o face încă din vremea ctitorului Neagoe Basarab. Este o apă cu o prospețime rară, care pare să adune în ea toată liniștea muntelui și toată binecuvântarea locului. Chiar și în perioada restaurărilor, Cozia rămâne un spațiu care te primește cu pace, cu frumusețe și cu o energie aparte. Un loc care nu trebuie ratat dacă treci prin Valea Oltului.

Am participat, anul acesta, la slujba de Înviere la mănăstirea Cozia. Impresionantă a fost atmosfera prin participarea numerosilor turiști aflați în stațiune. Vremea a ținut cu noi iar slujba s-a desfășurat în aer liber. Mănăstirea se află la aproximativ 2 km de hotelul la care am fost cazați astfel încât am putut merge pe jos. Mănăstirea Cozia a fost ridicată intre anii 1387-1391 și a fost ctitorita de domnitorul Mircea cel Bătrân. Deoarece s-a degradat in timp, pictura a fost refacuta in anul 1517, in perioada domniei lui Neagoe Basarab, cand s-a construit, de asemenea, fantana ce poarta numele acestui domnitor. In pronaosul manastirii, se afla mormintele voievodului Mircea si al monahei Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Oltul este martorul tăcut al istoriei acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu. O vizită pe aceste meleaguri vă va îmbogăți spiritual și vă va aduce liniște și încântare!

O mănăstire deosebit de frumoasă ! Lângă murmurul apei,înconjurată de o frumusețe aparte, creată de natură! Istoria ei se păstrează cu sfințenie!

Mall Ortodox… Intrați… și puteți face poze cu „ursul”, și/sau alte lighioane umllute cu paie, sau de jucărie, eventual cu pușca (machetă) în mâini… Sau puteți sta la coadă, zece minute, apoi trece prin procesul: pupă icoana, ia uleiul pe frunte (de la un preot), pune bancnota în cutie, primește frunza de palmier (sau ce o fi fiind înainte de Paște)… Biserica e închisă (reparații mari, cu fonduri serioase, celyle fotovoltaice pe acoperișuri), dar e o sală la etaj… La ieșire, magazinul vă așteaptă. Scump, la propriu, dar binecuvântat… Anul trecut era mai frumos, dar tot agitat… Totuși, dacă vreți spiritul, fără afacere, mergeți puțin mai la sud (5km), la Ostrov, pe insula de pe Olt… Calm, liniște, cele mai frumoase magnolii (și nu numai) și trebuie să căutați bine ca să aflați unde ați putea cheltui. Deși nu vă cere asta nimeni, iar intrarea în bisericâ este extrem de liniștitoare…

Atunci când am vizitat ultima data acest loc, biserica principală era în renovare, însă peisajul este unul încântător, iar muzeul oferă turiștilor o perspectivă interesanta asupra obiectelor de cult realizate de viețuitorii mănăstirii.