Mănăstirea Bogdănești

O manastirea superba aici veți găsi papucei Sf Gerasime din Talonic pt persoanele bolnave și aici mai sunt și o 100 de persoane bolnave de care are grija cei din manastire un loc frumos cu încărcătură duhovniceasca merita sa veniți și sa vizitați un loc minunat. Oricine cât poate sa ajute pe cei nevoiași din Sf manastire și fără adăpost. Cu puțin se fac lucruri mărețe. DOAMNE AJUTA LA TOATA LUMEA.

Mănăstirea Bogdănești, judetul Suceava, urme de istorie, clădire nouă, loc de rugăciune și liniște sufletească !

Mânăstire care trebui vizitată de credincioși, oameni primitori și cu suflet de aur mai ales că aici și un centru de ajutor pentru oameni. Soarele și vremea frumoasă din preajma sărbătorilor de paște a facut ca acestă mânăstire să strălucească foarte mult în inimile noastre. Doamne ajută 🙏

Mănăstirea Bogdanesti este un loc în care liniștea pare să respire prin pădure și prin zidurile vechi. Așezată într-un colț de natură curată, mănăstirea păstrează farmecul simplității și al rugăciunii rostite în taină. Acolo, timpul parcă încetinește, iar sufletul găsește odihnă fără să caute prea mult.

Frumusețea ei nu vine din lucruri mărețe, ci din tihnă, din bisericuța luminoasă și din pacea care te învăluie fără zgomot. Este genul de loc în care o singură privire spre cruce sau spre pădure îți poate așeza gândurile. Un loc în care sufletul își aduce aminte de Dumnezeu fără să fie chemat cu glas tare.

Mănăstirea Bogdănești este situată la circa 15 km sud de Fălticeni (județul Suceava), la marginea comunei Bogdănești, străveche vatră de răzeși. Mănăstirea reia o străveche tradiție monahică, voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului Moldova construind aici în jurul anului 1363 Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul) închinat Sfântului Nicolae. Schitul avea și rol de biserică domnească, fiind situat doar la câțiva kilometri sud-est de Baia, prima capitală a Moldovei. Biserica de lemn a fost distrusă complet de tătari în anii 1510 și 1512, dar așezământul a fost refăcut cu sprijinul lui Bogdan al III-lea (fiul lui Ștefan cel Mare). Probabil ca urmare a invaziei din 1938 a turcilor conduși de Soliman I Magnificul, domnitorul Petru Rareș renunță la refacerea schitului, mutându-l în apropiere în anul 1542 și întemeiend Mănăstirea Râșca. Bogdăneștiul și-a mai continuat existența pentru scurte perioade ca schit de călugări sau de maici.
Actuala Mănăstire Bogdănești a fost construită începând cu anul 1994 și a fost sfințită în anul 2006. Ctitorul așezământului, care se dorit de la început a avea și o compnentă filantropică, de ajutorare a bătrânilor nevoiași, a fost preotul Gheorghe Loghinoaia. Mănăstirea actuală este constituită din biserică, agheasmatar, turn-clopotniță, monumentul lui Bogdan Vodă (primul ctitor), fântână, clădiri anexe, un colț etnografic.
Hramul principal al Mănăstirii Bogdănești este de Sf. Proroc Ilie Tesviteanul, prăznuit în prima duminică după 20 iulie. Al doilea hram, zi de pelerinaj, este sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie). Mari duhovnici ai ortodoxiei românești, Arsenie Boca (de la Mănăstirea Prislop) și Iustin Pârvu (de la Mănăstirea Petru Vodă), iubiți de popor, se găsesc la loc de cinste atât în biserică, cât și în afara ei.
În curtea mănăstirii se află și așezământul creștin filantropic “Acoperământul Maicii Domnului” înființat în 1995. În afară de acesta, la intrarea în mănăstire se găsește Casa Bunicilor, una din clădirile Centrului rezidențial pentru persoane vârstnice de la Mănăstirea Bogdănești. Căminul pentru bătrâni, înființat în 2010, a fost reamenajat și resfințit în 2024, peste 100 de vârstnici beneficiind aici de servicii licențiate.