Mănăstirea Stavnic

Anul înființării este anul estimat pentru construirea bisericii aflată în ruină 1727. După al doilea război mondial locația a fost părăsită.În anul 1993 schitul este reînființat iar în 2006 obține statul de mănăstire. Are hramul Sf Dumitru Izvorâtorul de Mir. Doamne ajută la construirea noii biserici !

Schitul este citat in tinutul Carligaturii in anul 1772, apoi de catre generalul maior rus de origine germana Frederick William von Bawr, care a servit in armata rusa in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, in lucrarea sa “Carte de la Moldavie pour servir a l’Historie militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs”, publicata la Amsterdam in anul 1783. De asemenea, in anul 1820, este mentionat intr-o alta lucrare ca fiind “Schitul lui Atanasie” in 1820.
“Schitisoru nostru”, dupa o consemnare pe o carte din 1736, a fost gasit parasit si in ruina in deceniul al IV-lea din secolul al XX-lea, in 1933 mai precis, de catre inginerul constructor si istoricul de arta veche Gheorghe Bals (1868-1934) .
La inceput schitul a functionat ca metoc al manastirii Sfantul Spiridon din Iasi, avand hramul “Intrarea in biserica a Maicii Domnului”. A functionat ca schit de calugari pana la Al Doilea Razboi Mondial, cand a fost distrus de bombardamente, ramanand numai zidurile bisericii.
In anul 1992, IPS mitropolit Daniel Ciobotea a reinfiintat schitul cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” – 21 noiembrie – avand ca obste de calugari, care sa reinvie viata monahala in acea localitate.
In anul 1997, pe terenul schitului, nu erau construite decat o mica biserica si o cladire pentru patru chilii.
In prezent, se afla in faza de constructie o a treia biserica, in forma de cruce si de dimensiuni mai mari, precum si reconstructia bisericii vechi, aflata in faza de proiect.

Păcat de acest loc minunat care este abandonat!

liniste !

Numai numele e de ei.