Mănăstirea Breaza

Am fost într-o noapte de Învire la aceasta Manastire si a fost deosebit de frumos. Drumul e lung dar merita. Spatiul plin de calm si frumos e prielnic rugaciunii.

Deosebita locatia,primire la fel,doar distanta si caldura mare ne-au fost potrivnice.Am mancat cirese amare din ciresul de la poarta!

Un loc de liniște și har. Dumnezeu este aproape de noi!

Am vrut să parcam mașinile în parcarea din fata mănăstirii iar domnul ce avea grija de gradina, un domn cu barba și ochelari, foarte flegmatic și respingător, efectiv nu a vrut să ne lase, invocând motiv că este parcare pentru pelerini, nefiind o parcare privată. Un ton foarte ridicat și flaegmatic. Am vrut să trecem prin curtea mănăstirii ca sa putem ajunge la ruinele cetății Breaza, la fel, a spus că sa nu trecem prin curte, și că nu înțelegem ce ne spune ? Nu cred că vreau sa vad asemenea oamenicand merg o mănăstire.

Frumos, un colț de rai, drumul este bun până la manastire,biserica este deschisă duminica și în zilele de sărbătoare când se face slujba.