Mănăstirea Caraiman

Mănăstirea are o liniște aparte, greu de găsit în alte zone turistice de la munte. Amplasarea între versanți îi dă un aer de izolare naturală. Curtea este curată, simplă, cu o atmosferă calmă, în care accentul cade mai mult pe liniște decât pe orice element spectaculos. E genul de loc unde stai câteva minute în plus fără să-ți dai seama. În fundal, munții fac tot decorul. Nu are nevoie de mult ca să impresioneze — exact asta e ideea locului. Accesul se poate face și pe drumul principal, mai lung dar sigur. Există și o potecă prin pădure care ajunge mult mai repede, însă nu este amenajată și nu e recomandată, fiind degradată. Un detaliu mic, dar plăcut, a fost mierla din zonă, care apare natural în peisaj și completează senzația de loc viu, nealterat complet de prezența oamenilor.

O experiență și cu bune dar și cu rele. Răul reprezintă căutarea cu greu a unui loc de parcare, iar binele reprezintă Vizitarea mănăstiri.

Recomant tuturor turiștilor această mănăstire așezată la poalele munților într-un peisaj de vis. Desi mânăstirea nu este veche dar oferă acea liniște de care ai nevoie în viața de zi cu zi. Totul pus în ordine, magazin bisericesc, curte bine întreținută și nu în ultimul rand corpul mânăstirii mare impresionant la fel ca interior.

Pacat că au luat din priveliște cu această clădire care se construieste ( nu e din peisaj și nici nu iși va atinge obiectivul declarat).

E impresionanta ca dimensiune si ca zona. Magazin bisericesc mare. Serpentine destul de urate inainte de manastire, pe zapada nu prea as urca.