Părerile vizitatorilor despre Mănăstirea Cotmeana
Un loc încărcat de povești interesante, spiritualitate si simplitate …
Aflată pe la jumătatea drumului între Pitești și Râmnicu Vâlcea daca doriți să o vedeți virați in apropiere de comuna Lintesti. Mănăstirea Cotmeana este printre cele mai vechi manastiri din Valahia și se înscrie într-o serie de lăcașuri monahice din zona de deal. Prima sa mențiune documentară este in vremea voievodului Mircea cel Bătrân, ea existând deja în perioada ridicării mănăstirii Cozia. A fost refăcută de catre Constantin Brâncoveanu. Este fortificata iar turnul clopotniță este integrat in zid. Biserica veche se afla intr-o stare care necesita restaurare, inclusiv a picturilor murale. Mai este o capelă aflata pe o latură care împreună cu chiliile călugărilor închid incinta. Aici se ținea slujba in momentul vizitei. Nu este izolata, ci în sat, sunt case in apropiere.
Sa va fie rușine, preoți fără Dumnezeu! Ati gasit un pui de urs de 1 an, l-ati ținut 20 de ani închis intr-o cușcă ca să va atrageți privitori, nu ati fost de acord cu eliberarea lui în sanctuarul de ursi din Zărnești pana nu au intervenit autoritățile. Vă mai faceți cruce , sa va dea Domnul după sufletele voastre, ceea ce meritați! Administratorul bisericii, mai ești acolo? 20 de ani din viata unei ființe născute sa fie liberă petrecuti într-o cușcă !
Mănăstirea Cotmeana este considerată cea mai veche vatră monahală din Țara Românească , fiind datată, după ultimele cercetări, din anul 1292. Radu I, domnitorul Țării Românești (1377-1383), ridică aici o biserică de lemn, care va arde; în timpul domniei sale, Schitul Cotmeana devine mănăstire. Mircea cel Bătrân (1386-1418) construiește, aici, între 1387 și 1389, o biserică de zid cu hramul Buna Vestire.
Un loc superb, incarcat de energie divina. Am vizitat-o intr-o zi de duminica in care cel mai probabil era mai aglomerat decat in alte zile, iar ce nu mi-a placut a fost faptul ca la intrarea jn manastire erau mai multe persoane, majoritatea copii care faceau si multa galagie, cerand si bani celor care intrau sau ieseau. Nu faptul ca aveau nevoie de ajutor era deranjant, dar agitatia creata nu este de dorit in astfel de locuri si tot ce imi doresc este ca astfel de persoane sa fie ajutate pentru a nu mai fi nevoite sa se afle acolo si sa creeze o stare de insecuritate pentru cei dornici sa viziteze locurile sfinte.
